Se încarcă...


Adăugați pe site Metainformații

Mancala online, gratuit

Povestea din spatele jocului

Mancala este unul dintre cele mai vechi jocuri de societate din istoria omenirii. De secole, este jucat în Africa, America Centrală, precum și în țările din Asia de Sud și Sud-Est. În aceste regiuni, este la fel de popular ca șahul în Occident și la fel de variat ca jocurile de cărți. Rădăcinile sale se regăsesc în culturile agricole milenare și ciclurile calendaristice.

Nu este un singur joc, ci o întreagă familie, unită prin forma similară a tablei, dar diferită în ceea ce privește regulile, numărul de adâncituri și strategiile. Omweso, bao, wari, „jocul semințelor” — toate sunt variante populare ale mancala. Cea mai cunoscută variantă astăzi este kalah, o versiune americanizată dezvoltată de William Julius Champion Jr. în anii 1950.

Istoria jocului

Tabla de joc a mancala — rânduri de adâncituri goale în care se pun semințe sau pietricele — este strâns legată de agricultură. Nu este întâmplător că astfel de jocuri erau deosebit de răspândite în culturile agrare străvechi cu o agricultură dezvoltată.

Arheologii nu au ajuns încă la un consens cu privire la originea exactă a jocului mancala. Table și reprezentări ale acestuia au fost descoperite în Egiptul Antic, Siria, Sudan și țările din Asia de Sud-Est. Totuși, cele mai multe descoperiri arheologice provin din nordul Africii, din Valea Nilului. Acolo, pe coloanele templelor, sarcofage, fragmente de piatră și chiar pe obiecte din fildeș, au fost găsite table de joc sculptate manual. Cele mai vechi dintre ele datează din secolele IX–X î.Hr., ceea ce face ca mancala să fie unul dintre cele mai vechi jocuri cunoscute ale omenirii.

Unii cercetători asociază chiar elemente ale jocului mancala cu ritualuri religioase și sacrificii, în care numărarea semințelor avea o semnificație ceremonială.

Deoarece „mancala” este un cuvânt de origine arabă, există teoria că seria acestor jocuri a apărut în Orientul Mijlociu și s-a răspândit apoi în Africa și Asia de Est. Principalul argument în favoarea acestei teorii este menționarea jocului mancala în texte religioase antice scrise în limba arabă.

În Asia era cunoscut sub alte denumiri: congkak, dakon, makaotan, aggalakang, lamban. În Africa — cu nume precum bawo, omweso, endodoi, adi, hus, kale, ndoto, soro și multe altele. Cea mai complexă variantă — bao — este răspândită în Tanzania și Kenya, în estul Africii.

În timpul colonizării Americilor (secolele XVI–XVII), jocul mancala a ajuns pe noul continent odată cu sclavii africani. A prins rădăcini în sudul Americii de Nord și nordul Americii de Sud, fiind cunoscut sub numele de wari sau mancala americană. În Statele Unite au fost create versiuni comerciale cu tăvi de plastic și pietricele de sticlă colorată — pentru uz casnic și educațional.

În Europa, jocul a devenit cunoscut în secolul al XVII-lea, în special printre comercianții englezi, dar în timp a fost înlocuit de alte jocuri. Astăzi este cunoscut doar în anumite regiuni, cum ar fi țările baltice, unde este numit Bohnenspiel — „jocul cu boabe”, după denumirea germană.

De la începutul secolului XXI, jocul mancala a cunoscut o renaștere: este utilizat în educație, în programe de dezvoltare pentru copii, în versiuni digitale și aplicații mobile. De asemenea, este promovat activ de centrele culturale ca parte a patrimoniului imaterial. În anul 2020, UNESCO a recunoscut jocul bao ca un element important al identității culturale din Africa de Est.

Curiozități

  • Există peste 200 de variante documentate ale jocului mancala în lume. Acestea diferă prin numărul de adâncituri, piese, mod de capturare, sistem de punctaj și direcția jocului.
  • În multe culturi nu se foloseau table de joc separate: adânciturile erau sculptate direct în pământ, nisip, pereții templelor, pietre sau chiar trunchiuri de copaci. Astfel de versiuni „de teren” erau practice pentru nomazi și războinici.
  • Multe versiuni ale jocului mancala sunt excelente pentru a-i învăța pe copii să numere și să gândească logic. În unele regiuni, jocul este folosit oficial în grădinițe ca metodă educativă.
  • În multe culturi africane și asiatice, jocul era asociat cu zeități ale recoltei, ciclul vieții și al morții, precum și cu ritmurile solare. În Tanzania și Madagascar se spunea că mancala „învață răbdarea și smerenia”.
  • În mormintele faraonilor din dinastia a XII-a egipteană (circa 1800 î.Hr.) au fost găsite obiecte cu adâncituri sculptate asemănătoare tablelor de joc mancala. Acest lucru face ca jocul să fie unul dintre cele mai vechi cu dovezi materiale cunoscute.
  • În țări precum Ghana, Tanzania și Nigeria se organizează turnee regionale — inclusiv între elevi. Câștigătorii primesc adesea nu bani, ci semințe, saci cu orez sau terenuri, subliniind legătura jocului cu cultura agricolă.

Odată ce cunoști regulile și stăpânești strategia de bază, poți începe fără teamă — mancala te așteaptă! Joacă online, gratuit și fără înregistrare.

Cum se joacă, reguli și sfaturi

Toate variantele de mancala se joacă în doi — pe o tablă de joc împărțită de obicei în două rânduri. O parte aparține primului jucător, cealaltă celui de-al doilea. Ca piese se folosesc semințe, pietricele colorate sau mărgele. Fiecare cavitate indică numărul de pietre aflate în ea: una goală este considerată zero, cu o piatră este unu, cu două — doi și așa mai departe.

În versiunea clasică de kalaha există 12 cavități mici: câte 6 pe fiecare parte, deși în alte variante numărul lor poate varia. Pentru a evita confuzia, ne vom concentra pe kalaha — cea mai populară și răspândită variantă a jocului mancala.

În kalaha, fiecare jucător are șase cavități așezate față în față cu ale adversarului. Pe marginile tablei se află două adâncituri mari pentru colectarea pietrelor — acestea se numesc „kalahe”, la fel ca jocul în sine. Numărul inițial de pietre poate varia, dar în versiunea clasică sunt 48: câte 4 în fiecare dintre cele 12 cavități.

Începutul jocului se desfășoară astfel:

  • Se stabilește prin tragere la sorți cine face prima mutare.
  • Primul jucător alege una dintre cele 6 cavități ale sale și ia din ea 4 pietre.
  • Pietrele adunate sunt distribuite în sens invers acelor de ceasornic în toate cavitățile următoare, inclusiv în propria kalaha, dar ocolind kalahaua adversarului.

Dacă mutarea se face dintr-o cavitate cu mai mult de 12 pietre, acestea sunt distribuite circular pe toată tabla, iar la finalul ciclului o piatră este așezată și în cavitatea inițială. Dacă mutarea nu se termină în propria kalaha, rândul trece la adversar.

Pentru a câștiga jocul, un jucător trebuie să adune mai mult de jumătate din totalul pietrelor. Capturarea se face în două moduri:

  • Printr-o mutare simplă până în propria kalaha (sau mai departe), unde piatra rămâne și nu este capturată. În acest caz, este permisă o singură capturare.
  • Prin plasarea ultimei pietre într-o cavitate goală de pe propria linie — dacă cavitatea opusă a adversarului conține pietre. În acest caz, toate pietrele din acea cavitate pot fi capturate și mutate în propria kalaha.

Se poate face o mutare suplimentară dacă precedenta se termină în kalaha. Jocul se încheie atunci când un jucător adună mai mult de jumătate din toate pietrele sau când toate cavitățile de pe o linie devin complet goale.

Sfaturi de joc

Mancala este un joc destul de intuitiv, în care victoria nu se obține printr-o strategie complicată, ci prin atenție și concentrare. Printre tacticile cunoscute se numără așa-numita „regulă a prăjiturii”, care echilibrează șansele de câștig în situații incerte. Conform acestei reguli, după prima mutare, al doilea jucător poate schimba locul cu primul și prelua o poziție avantajoasă. De aceea, nu are rost să începi jocul prin capturarea imediată a pietrelor în mancala.

În plus, dacă tragerea la sorți îți oferă prima mutare, poți profita de acest avantaj luând toate pietrele din cavitatea cea mai din stânga. La finalul mutării vei putea face imediat o a doua și îi vei răpi adversarului aceeași oportunitate!